eggzit
Username: 6R9PKQUKKU
 Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 215
|
|
Popa Tanda
de Ioan Slavici
Ioan Slavici,prozator ardelean,precusrsor al lui Liviu Rebreanu,este un autor moralist ,un fin psiholog,un creator de tipologii.
Dupa cum el isusi marturiseste ,aplica in opera sa principalele virtuti morale:sinceritatea,demnitatea,buna-credinta,franchetea,cinstea,iubirea de adevar.
Intreaga creatie a lui Slavici este o pledoarie pentru achilibru moral,pentru chibzuinta si intelepciune,pentru fericirea prin iubire de oameni si pastrarea masuri in toate,iar orce abatere de la ecest principiu este grav sanctionat de autor.
Nuvelele lui Slavici sunt reprezentate fapte verosimile.
Nuvela ese specia epica in proza,cu un singur fir narativ,urmarind un conflict unic ,iar personajele - nu prea numeroase - sunt cara cteristice succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii.
In nuvela accentul este pus mai putin pe actiune si mai ales pe definirea personajului. Nuvela este de intindere mai mare decat povestirea si mai scurta decat romanul.
Popa Tanda este o opera literara de valoare atat prin continut,cat si prin forma ei artistica. Ca orice opera literara este o opera personala,care porneste de la aspecte diverse ale vietii si pe care autorul le transpune in plan artistic.
Tema nuvelei ilustreaza prefacerea satului , intitulat sugestiv Saraceni,dintr-o comunitate foarte saracacioasa intr-o colectivitate prospera.
Deoarece autorul isi exprima ideile si sentimentele in mod indirect,iar intamlarile sunt puse pe seama unor persinaje,despre ale caror fapte povesteste un narator,aceasta opera literara este o creatie epica.Principalul mod de expunere este naratiunea la persoana a lll-a,naratorul fiind omniprezent in primul rand prin intermediul actiunii,organizata intr-un subiect literar avand toate momentele caracteristici unei creatii epice.
Situatia initiala (expozitiunea) prezinta personajul principal si locul actiunii:parintele Trandafir.fiul dascalului Pintilie din Butucani a ajuns preot in acelasi sat.Personajul este prezentat sumar insistandu-se asupra calitatilor acestuia. Singurul defect,neiertat de sateni, este felul lui direct si prea sincer de a-si spune parerea.Spatiul actiunii este satul Butucani, "bun sat si mare",cu oameni instariti,iar timpul este doar presus, a doua jumatate a secolului al Xlx-lea.
Nemultuniti de comportarea preotului,care spunea lucrurilor pe nume,satenii au intervenit la protopop pentru pentru a-l muta pe acesta in satul Saraceni,asezat pe Valea Seaca.
In cadrul desfasurarii actiunii,Slavici insista mai mult asupra framantarilor sufletesti ale personajului care odata stabilit in Saraceni trebuie sa constate saracia dezolanta a asezarii si lenea fara margini a oamenilor din sat. Imaginea satului este surprinsa de autor care printr-o descriere succinta reuseste sa puncteze mizeria in care se complaceau saracenii.Casele arau darapanate , gardurile lipseau,biserica ara o cladire ciudata - o ingramadire de trunchiuri putrezite prin care suflau vantul si bateau ploile.Starea jalnica a satului l-a afectat oe cel care venea dintr-un loc prosper cu oameni gospodari.Stiind ca "popa face treaba satului , iar satu se ingrijeste de traista popi" , preotul isi propune sa schimbe aceasta stare de lucruri ,predicandu-le oamnenilor despre binefacerile muncii,despre datoria lor de a iubi viata frumoasa si plina de placerile curate, date de Dumnezeu , pentru ca munca este legea firii omenesti si cine nu lucreaza ,greu pacatueste ." La inceput il ascultau cu interes si cu multa curiozitate ,minunanduse de un asa popa "cum nu a mai fost in Saraceni".Dar minunea n-a tinut mult si saenii plictisiti n-au mai trecut pragul biserici .Vazand aceasta atitudine a enoriasilor sai ,se ducea el la oameni si unde il veeda ,acolo le tinea predici .Dupa un an,desu stiau ce trebuie sa faca ,nu intreprindea nimic corect.De la vorbe frumoase preotul a trecut la vorbe de ocara ,de batjocura,incat satenii ajunsera sa fuga din calea lui ca de ciuma.Taranii,satului de atata tandareala,l-au poreclit Popa Tanda si asa i-a ramas numele.Incercarea saracenilor de a scapa de acest popa pisalog a esuat,parintele ramand in satul lor chiar si fara voia locuitorilor.
Vremea a trecut si preotul a ajuns la disperare,caci zestrea preotesei se terminase si alta sursa de venituri nu mai aveau,iar familia trebuia intretinuta.Impins de nevoi dupa o ruga catre Dumnezeu "Puternice Dumnezeu ! ajuta-ma!" , parintele se apuca de treaba :repara peretii casei,apoi acoperisul,ingradeste curtea,cultia gradina.Din impletitul nuielelor si vanzarea leselor scoate un castig bun,starnind mirarea satenilor care il numesc "omul dracului".
Autorul insita asupra diferitelor stari sufletesti prin care trece personajul, de la stupoare la revolta ,de la deznadeste la speranta ,culminand cu bucuria de de febrilitatea muncii si satisfactia rezultatelor obtinute .
PUNCTUL CULMINANT surprinde victoria obtinuta de familia preotului care printr-o munca asidua reuseste sa scape de saracie.
DEZNODAMANTUL:timpul a trecut iar examenul preotului a fost urmat si de sateni care,prin munca,au reusit sa schimbe aspectul satului si nivelullor de trai .Case mari ,gradini pline cu pomi,biserica cea noua cu turnul sclipitor sunt doar cateva exemple care ilustreaza proverbul "Omul sfinteste locul".Nuvela se incheie cu o imagine domestica din gospodaria preotului Trandafir ajuns bunic.Oameni satului sunt mandri de preotul cel batran ,care a ramas tot verde,vesel si harnic"si pe care il binecuvanteaza cu orce prilej : Tine-l Doamne,la multi ani ca este omul lui Dumnezeu".
Intreaga nuvela pleteaza pentru puterea exemplului personal ,singura metoda eficienta de a convinge oamnenii si de a le schimba mentalitatea.
|
|
